Vrei să trăiești mai mult? Schimbă-ți mentalitatea despre îmbătrânire

Dacă credem că viața noastră se termină la bătrânețe, așa va fi.

Nu ducem lipsă de metode presupuse pentru a crește durata de viață. Căutarea termenului „longevitate” pe librăriile online dezvăluie peste 40.000 de cărți pe această temă. Fiecare autor pretinde că are propria sa soluție, implicând de obicei o dietă specială, un supliment miraculos sau o practică neplăcută.

Ceea ce de obicei lipsește este la cât de multă viață în plus ne putem aștepta să câștigăm urmând aceste rutine adesea dificile, frecvent costisitoare și rareori susținute științific.

Luați de exemplu cea mai recentă modă în fitness: imersarea în apă înghețată. Deși nenumărați guru îi laudă beneficiile, niciun studiu pe termen lung nu arată că înghețarea corpului adaugă măcar o zi la durata vieții. Chiar și dietele bine stabilite, cum ar fi dieta mediteraneană, care au fost studiate extensiv, poate că măresc durata de viață cu aproximativ patru ani și jumătate. Asta nu înseamnă că nu au beneficii pentru sănătate, tonus, greutate, dar nici nu arată impactul asupra prelungirii vieții.

Totuși, există un factor adesea neglijat, care studiile au demonstrat că mărește durata de viață cu șapte ani sau mai mult. Este nedureros, nu costă nimic și nu necesită sfatul unui medic sau al unui influencer online de fitness.

Percepția este realitate

Un studiu din 2002 publicat în Journal of Personality and Social Psychologyși un studiu similar publicat în 2009 în Psychological Science au constatat că gândirea pozitivă despre îmbătrânire afectează profund durata vieții.

În primul studiu, cercetătorii au urmărit 1.157 de participanți timp de aproape 23 de ani. Participanții, toți peste 50 de ani, au fost întrebați cât de mult sunt de acord cu afirmațiile legate de îmbătrânire, cum ar fi:

• Lucrurile continuă să se înrăutățească pe măsură ce îmbătrânesc.
• Sunt la fel de fericit acum ca atunci când eram mai tânăr.
• Pe măsură ce îmbătrânești, ești mai puțin util.

Pentru a izola efectul percepției asupra îmbătrânirii, cercetătorii au adăugat întrebări despre alți factori care ar putea influența longevitatea, cum ar fi rasa, genul, statutul socio-economic, cât de sănătoși se simțeau participanții și cât de singuri erau.

Cu datele din sondaj colectate, cercetătorii au urmărit meticulos când au murit participanțiit, folosind National Death Index.

Pe măsură ce rezultatele au venit an după an, a apărut o diferență clară. Participanții cu „percepții pozitive despre îmbătrânire” au murit mai târziu decât cei cu vederi negative. Până la încheierea studiului, peste două decenii mai târziu, cei cu o viziune pozitivă asupra îmbătrânirii au avut nevoie de peste șapte ani și jumătate pentru a ajunge la aceeași probabilitate de a muri ca cei cu o viziune negativă.

Percepția părea să modeleze realitatea. Dar cum?

Voința de a trăi

Autorii aceluiași studiu au propus că o „voință puternică de a trăi”, definită ca „o credință că beneficiile percepute ale vieții unei persoane depășesc greutățile percepute”, era sursa creșterii longevității. Adică, oamenii trăiesc mai mult atunci când au un motiv convingător de a rămâne în viață.

Dar pot oamenii să influențeze cu adevărat cât de mult trăiesc doar prin gândurile lor? Ideea nu este atât de absurdă cum pare la prima vedere.

Mulți oameni par să influențeze când mor. John Adams, Thomas Jefferson și James Monroe, al doilea, al treilea și al patrulea președinte american, (ne)coincidențial au murit toți pe 4 iulie. Poate cunoașteți și voi direct, sau prin povestiri, un membru al familiei care a ținut să trăiască până când soțul, soția sau copiii au ajuns la spital, apoi a murit la scurt timp după aceea. Numim aceste întâmplări miracole, dar poate că sunt mai mult de atât.

Dacă ne putem prelungi viața datorită unei voințe puternice de a trăi, cum ar fi să ținem să trăim până la Crăciun, sau până la sosirea unei persoane dragi, nu este exclus ca gândurile noastre să ne poată extinde viața cu ani.

Cum ne influențează credințele longevitatea? Am un prieten pentru care fraza „aceasta a fost cea mai bună vreodată!” Fie că este „cea mai bună excursie vreodată!” sau „cel mai bun grătar vreodată!” cumva, aproape totul este cel mai bun pe care l-a fost vreodată sau ar putea fi. Este un optimist etern și pot să confirm că multe experiențe pe care prietenul meu le-a numit „cele mai bune vreodată!” au fost orice altceva decât – de exemplu o excursie cu cortul care a fost un dezastru (țânțari necruțători, un bidon de 20l de apă care s-a vărsat peste tot prin mașină, pană la roată în mijlocul pustietății). Totuși, în mintea lui, nu ar fi putut fi mai bine.

Există un beneficiu semnificativ al unei perspective pozitive: când crezi că poți face ceva, încerci. Chiar dacă eșuezi, șansele tale de succes sunt mai mari decât ale celor care cred că nu pot face ceva și nu încearcă. Oamenii care cred că sunt prea bătrâni pentru a face exerciții fizice sau pentru a merge la un concert, nu o fac. Oamenii care cred că nu au control asupra duratei vieții lor, renunță la ea.

O meta-analiză din 2019 a 15 studii care au implicat 229.391 de participanți, realizată de Alan Rozanski, cardiolog la Mount Sinai St. Luke’s Hospital din New York, arată, de asemenea, influența profundă a mentalității asupra longevității. Aceasta a indicat o relație puternică între optimism și riscul redus de evenimente cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord, și o rată mai mică a mortalității.

După cum a declarat Lewina O. Lee, profesor asistent de psihiatrie la Boston University School of Medicine, pentru The New York Times, optimiștii „reconfigurează circumstanțele provocatoare” mai bine decât pesimiștii și nu sunt la fel de stresați de ele. Optimiștii, de asemenea, „adoptă o atitudine de tipul ‘pot face’ față de viață și persistă în încercarea de a depăși obstacolele” mai mult decât pesimiștii.

Cum să gândim diferit despre îmbătrânire

Societatea — cel puțin în multe societăți occidentale, iar România nu face notă discordantă — nu este amabilă cu persoanele în vârstă. Cultura noastră este plină de mesaje anti-îmbătrânire și stereotipuri negative despre bătrâni. Reclamele prezintă tineri frumoși în haine la modă. Reclamele pentru machiaj se laudă că produsele lor fac ridurile să dispară.

Unele societăți perpetuează credințe negative false, cum ar fi că cogniția scade pe măsură ce îmbătrânim, ceea ce știința arată că nu este o regulă: memoria procedurală (cum ar fi să știi cum să mergi pe bicicletă) și abilitatea de a rezolva probleme sau de a memora vocabularul se îmbunătățesc odată cu vârsta, conform Becca Levy, profesor de sănătate publică și psihologie la Yale Institute for Global Health (care a condus și studiile din 2002 și 2009 menționate mai sus).

Așadar, nu este surprinzător că criticul nostru interior ne spune: „Ești prea bătrân pentru a face asta sau a purta asta” sau „Ehe, zilele acelea sunt în urmă”. Dar etichetarea noastră ca „prea bătrâni” modelează modul în care ne vedem pe noi înșine și, prin urmare, realitatea noastră. Putem inversa acele credințe negative pentru a fi pozitive și le putem folosi pentru a trăi mai mult.

• În primul rând, recunoaște mesajele, gândurile și credințele anti-îmbătrânire. Levy recomandă să ținem un jurnal al credințelor despre vârstă timp de o săptămână pentru a ne crește conștientizarea lor, astfel încât să le putem reformula:
• Notează fiecare mesaj despre îmbătrânire pe care îl întâlnești, de la emisiunile TV pe care le vizionezi până la o revistă pe care o citești sau o conversație pe care o auzi.
• Notează, de asemenea, când observi că persoanele în vârstă sunt absente dintr-o emisiune TV sau o activitate. Notează dacă mesajul este pozitiv sau negativ.
• Imaginează-ți cum un mesaj negativ ar putea fi pozitiv. De exemplu, un bătrân morocănos și retras dintr-un serial TV s-ar putea transforma într-un vecin înțelept și sociabil care împărtășește înțelepciunea. Notează asta!

Notă: dacă nu ai citit minunata carte Un bărbat pe nume Ove, ți-o recomand cu căldură

Această tehnică de journaling inițiază restructurarea cognitivă, o tehnică folosită în terapia cognitiv-comportamentală pentru a ajuta oamenii să identifice și apoi să modifice, sau să reformuleze, credințele lor auto-distructive.

Reformulează gândurile negative despre îmbătrânire. Putem folosi tactici cognitiv-comportamentale pentru a stăpâni gândurile negative. În timp, construim un obicei de a reformula gândurile negative ca fiind pozitive.

„Gândirea noastră este automată, nu conștientă, așa că primul pas este să înveți să te surprinzi când gândești negativ și să te angajezi să schimbi modul în care privești lucrurile,” a spus Rozanski pentru The New York Times. „Recunoaște că modul în care gândești nu este neapărat singurul mod de a gândi despre o situație. Doar acest gând singur poate reduce efectul toxic al negativității. Pasul doi este să substitui un gând mai bun care este credibil.”

Pe măsură ce îmbătrânim, ne familiarizăm cu pierderea capacităților fizice pe care le aveam odată. Nu te concentra pe asta. Concentrează-te pe ceea ce poți face, nu pe ceea ce nu poți.

Într-un podcast, skateboarderul profesionist Tony Hawk vorbește despre cum s-a schimbat relația lui cu skateboarding-ul de când a început în anii ’90 și este un exemplu excelent de reformulare pozitivă:

Mi-am rupt femurul anul trecut și asta m-a învățat că nu trebuie să merg la fel de tare ca înainte, că pot încă să mă bucur de asta la un nivel mai scăzut decât ceea ce făceam chiar și cu trei sau patru ani în urmă, și că pot face asta relaxat și să mă bucur la fel de mult. Este, de asemenea, un lucru grozav de împărtășit cu copiii mei și cu noua generație. — Tony Hawk

Apropo de asta – găsește modele pozitive de îmbătrânire.

Unii octogenari aleargă maratoane după ce au început să alerge mai târziu în viață. Frank McCourt avea 66 de ani când a publicat prima sa carte, Angela’s Ashes, și a câștigat un Pulitzer; Laura Ingalls Wilder a publicat prima sa carte, începutul seriei Little House on the Prairie, când avea 65 de ani. Oameni care au avut realizări incredibile mai târziu în viață sunt un argument puternic că viața după tinerețe oferă multe oportunități.

Un studiu recent a constatat că interacțiunea socială între adulții în vârstă și atât tinerii, cât și alți adulți în vârstă, a îmbunătățit viziunile asupra vârstei pentru toate părțile implicate. În special, adulții în vârstă expuși altor adulți în vârstă și unei game de experiențe de îmbătrânire și-au diversificat viziunile asupra îmbătrânirii la alții și la ei înșiși.

Expunerea la modele pozitive de îmbătrânire poate arăta diferite moduri de a îmbătrâni — multe dintre ele pozitive.

Stabilește obiective pentru creștere și scop. Stabilirea obiectivelor ne mută focusul de la ceea ce pierdem odată cu vârsta la ceea ce putem câștiga. Ne încurajează să fim entuziasmați de viitor, mai degrabă decât să ne concentrăm pe trecut. Realizarea obiectivelor ne amintește, de asemenea, că putem învăța, crește și avem un scop ca adulți în vârstă.

Lucrul pentru atingerea unui obiectiv permite, de asemenea, oamenilor să mențină un sentiment de control la bătrânețe, când de obicei simt că pierd controlul — asupra corpurilor lor, locului lor în societate și chiar asupra drepturilor și autonomiei lor.

Când începi o nouă rutină, poți folosi aceeași tehnică de a scrie în jurnal, sau un registru prin care să îți notezi de fiecare dată când completezi o rutină pe care ți-ai propus-o. De exemplu, dacă vrei să înveți o limbă practicând 30 de minute în fiecare zi, marchează un X în jurnal de fiecare dată când o faci. Vizualizarea progresului și determinării tale în timp îți va crește încrederea, sentimentul de agenție și motivația. Recompensa pozitivă te va ajuta nu doar să continui rutina pentru a-ți atinge obiectivul, ci și să înțelegi că îmbătrânirea nu echivalează cu stagnarea.

Dezvoltarea de noi obiceiuri și interese ar putea, de asemenea, să te inspire să cauți conexiuni cu alții care împărtășesc aceleași interese, extinzând astfel rețeaua ta de relații.

Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege exact cât de mult ne poate duce mentalitatea în viață, știința arată o legătură clară între mentalitate și longevitate. Așadar, acesta este semnul tău că ai control asupra cât de mult trăiești.

Dacă credem că viața noastră se termină la bătrânețe, așa va fi. Crede diferit!